Concluzii cheie – Conferinţa „Muzica mișcă Europa”

03 iulie 2019

Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a organizat la București, în data de 21 iunie a.c., conferința Muzica mișcă Europa - Oportunități și provocări ale sectorului muzicii în epoca digitală.

Evenimentul, care a avut loc sub egida Președinției României la Consiliul UE (PRES RO), a fost precedat de un atelier de lucru privind drepturile de autor în domeniul muzicii organizat în comun cu o altă conferință a PRES RO, Noi provocări privind dreptul de autor în piața unică digitală.  

Pentru prima dată în România, reprezentanți ai sectorului public, experți și decidenți politici din mai multe state membre și din Comisia Europeană, artiști, profesioniști din sectorul muzicii și reprezentanți ai unor organizații profesionale europene au schimbat idei sub același acoperiș. Discuțiile au avut rolul de a contribui la o mai bună înțelegere a sectorului muzical și a provocărilor sale, precum și la o colaborare mai strânsă la nivelul politicilor culturale care pot consolida diversitatea muzicală europeană și competitivitatea acestei industrii.

La eveniment au luat parte aproape 200 de participanți din România și alte 27 de țări europene, acoperind un spațiu geografic amplu, din Norvegia până în Grecia și din Republica Moldova până în Portugalia.

Ziua de 21 iunie a fost plină cu discuții fructuoase, dezbateri și prezentări pe diverse teme importante pentru industria muzicală în era digitală: de la importanța festivalurilor în viața orașelor, la promovarea diversității în muzică, crearea unor politici publice care să asigure condiții echitabile pentru dezvoltarea sectorului, identificarea provocărilor și a obstacolelor în calea circulației muzicii la nivel european și încurajarea dimensiunii antreprenoriale a industriei muzicii prin finanțări, programe de formare și de mentorat.

Introducerea în contextul european mai larg a fost făcută de doamna Susanne Hollmann, director adjunct în cadrul Unității de Politici Culturale a Comisiei Europene (DG Educație și Cultură), care a prezentat principalele măsuri de sprijin pe care Comisia le realizează pentru sectorul muzicii în Europa:

  • Finanțările programului Europa Creativă pentru proiecte de cooperare, rețele și platforme europene din domeniul muzicii;
  • Gestionarea unui dialog structurat cu profesioniștii europeni din industrie, dialog care se va concentra pe problemele întâmpinate de aceștia;
  • Acțiunea pregătitoare pentru muzică, demarată în 2018 pentru a analiza și a oferi soluții provocărilor referitoare la distribuție, educație și formare, exportul muzical, localurile cu muzică ș.a.;
  • Premiul UE pentru artiștii europeni emergenți;
  • i-Portunus, proiectul-pilot pentru suținerea mobilității artiștilor, inclusiv a celor din sectorul muzicii.

În viitorul cadru financiar multianual din perioada 2021-2027, programul Europa Creativă va acorda o atenție sporită sectorului muzicii, propunând noi priorități și scheme de finanțare dedicate.

Conferința a fost structurată în cinci paneluri tematice, ale căror principale concluzii le puteți citi în continuare.

În cadrul primului panel s-a discutat despre potențialul festivalurilor de muzică de a fi un motor al dezvoltării și al regenerării urbane. Muzica transformă orașele, le face mai bogate și mai vibrante. Ea sporește atractivitatea unui loc, promovează incluziunea socială și ajută economia locală și turismul să înflorească. Autoritățile locale pot sprijini muzica prin finanțarea proiectelor și a instituțiilor de profil, prin investiții în dezvoltarea unei infrastructuri urbane adecvate, prin colaborarea la nivel de politici între mai multe domenii, precum cultura, planificarea urbană, turismul, industria ospitalității, transportul etc. Au fost prezentate bunele practici ale festivalurilor MENT din Ljubljana și UNTOLD din Cluj-Napoca în ceea ce privește impactul acestora asupra dezvoltării orașelor și sprijinul autorităților locale. De asemenea, a fost prezentat cazul orașului Gabrovo din Bulgaria, care are o strategie de dezvoltare culturală pe 10 ani, unde muzica ocupă un loc important.

Al doilea panel a ilustrat o serie de bune practici și provocări legate de promovarea diversității muzicale europene din perspectiva a patru țări: Estonia, Finlanda, România și Franța. Birourile de export muzical din rețeaua celor 21 de țări cu astfel de structuri sunt un sprijin esențial în creșterea capacității creatorilor de a cuceri noi piețe internaționale, oferind programe de formare, finanțări și contexte relevante pentru conectarea specialiștilor și realizarea de proiecte împreună. Alți actori importanți în promovarea diversității muzicale europene sunt cluburile mici cu muzică live și festivalurile locale care au în line-up artiști europeni emergenți.

Al treilea panel s-a axat pe identificarea unor bune practici transferabile în materie de condiții de dezvoltare echitabile asigurate de ministerele culturii din patru state membre ale UE (Austria, Olanda, Franța, Estonia) și de Liveurope, o platformă pan-europeană dedicată promovării spațiilor cu muzică live, cofinanțată prin programul Europa Creativă. Principalele provocări ale sectorului identificate de paneliști au fost: fragmentarea pieței și lipsa pregătirii profesionale a tinerilor muzicieni privitoare la aspectele juridice cu impact asupra muncii lor (drepturi de autor, negocierea contractelor etc.). Alte provocări amintite: echilibrul de gen (femeile compozitori sunt mai puțin reprezentate); politicile publice nu sunt adoptate într-un ritm suficient de rapid pentru a ține pasul cu dezvoltarea sectorului și schimbările la nivelul tiparelor de consum în actualul context digital; corelarea defectuoasă a sistemului de educație cu realitatea funcționării industriei, asigurarea unei plăți echitabile a creatorilor în lanțul valoric etc. Exemplele de măsuri care susțin dezvoltarea sustenabilă și echitabilă a diverșilor actori din industria muzicii includ: programe de finanțare sau de stimulare a promovării diversității talentului muzical, finanțarea publică a unor birouri de export muzical, investiții în infrastructură, sprijin pentru programe de educație și formare destinate artiștilor și altor profesioniști din sector, inițiative legislative, sisteme de cote pentru difuzarea muzicii dintr-un anumit teritoriu etc.

Panelul al patrulea a fost dedicat discuțiilor despre obstacolele existente în calea circulației transnaționale a muzicii în Europa. Una dintre provocările menționate este lipsa datelor despre sector sau, de multe ori, accesul precar la datele existente, care îi împiedică pe artiști, manageri și alți profesioniști din industrie să își planifice strategic și în timp util următorii pași în promovarea pe piață, mai ales în afara țării lor de origine. O discuție importantă în cadrul panelului a fost cea despre rolul furnizorilor de servicii digitale (platformele de streaming muzical) în difuzarea și promovarea muzicii europene în actualul context digital.

Panelul al cincilea a pus accent pe schimbul de experiență și know-how referitor la dezvoltarea dimensiunii antreprenoriale a industriei muzicale, în special prin intermediul unor inițiative de formare a competențelor de business, prin programe de mentorat, proiecte de colaborare sau scheme de finanțare. Transferul de expertiză de la profesioniști mai experimentați la cei aflați la început de carieră este extrem de important, iar oportunitățile de networking și participarea la evenimente internaționale de specialitate ale industriei trebuie folosite de fiecare dată pentru a rămâne la curent cu cele mai noi teme de discuție și tendințe în sectorul muzicii.

Principalele discuții din cadrul acestei conferințe se vor reflecta într-un set de concluzii ale PRES RO, care vor contribui la fundamentarea și dezvoltarea următoarelor acțiuni și metode de lucru dedicate sectorului muzicii în Planul de lucru pentru cultură al Consiliului UE în următorii 4 ani.

Despre conferința „Muzica mișcă Europa”

Reuniunea din 21 iunie a.c. s-a înscris în componenta de politici culturale a inițiativei Muzica mișcă Europa, care reprezintă un cadru general pentru acțiunile strategice ale Comisiei Europene în vederea susținerii sectorului muzical european.

Conferința a fost cofinanțată prin programul Europa Creativă 2014-2020 al Uniunii Europene.

Prin intermediul său, Președinția României la Consiliul UE și-a propus să contribuie la identificarea unor bune practici în materie de sprijin pentru industria muzicii și a unor politici sectoriale adecvate la nivelul statelor membre.

Detalii despre programul conferinței puteți găsi aici.

Persoana de contact pentru relația cu presa:

Bianca Floarea, Unitatea de Management a Proiectului, MCIN
e-mail: bianca.floarea@europa-creativa.eu, tel. 021 316 60 61